Prin a doua jumătate a lui septembrie, simți cum insula trage aer în piept. Flotele interminabile de mașini închiriate încep să dispară din parcarea aeroportului din Mahón, iar prețurile la cazare scad vizibil. Toamna în Menorca nu înseamnă că se închide totul, ci doar că ritmul scade la un nivel la care poți respira. E momentul în care vii aici nu doar ca să bifezi plaje pe bandă rulantă, ci ca să iei insula la pas.
Zilele lungi pe Camí de Cavalls
Chiar și la mijlocul lui octombrie, apa mării are de obicei în jur de 23 de grade. Zilele sunt destul de calde pentru baie, dar fără zăpușeala care te obligă să fugi la umbră la prânz. La Cala Mitjana sau Son Bou, găsești brusc spațiu să-ți întinzi prosopul fix unde vrei tu. Tot acum e vremea perfectă să intri pe traseul istoric Camí de Cavalls, care înconjoară insula. Totuși, dacă iei la pas nordul stâncos spre farul Cavalleria, lasă tenișii subțiri acasă. Piatra vulcanică și pământul roșiatic îți vor distruge tălpile rapid; ai nevoie de încălțări serioase.
Ruinele talaiotice
Fără soarele de august care să-ți bată direct în cap, ai o scuză bună să vezi patrimoniul talaiotic al insulei. Cele două opriri clasice sunt spectaculoasa Naveta d’Es Tudons și Taula de Torralba d’en Salord. La Naveta d’Es Tudons, biletul costă în jur de 2 euro. Un sfat mic, dar util: ia monede la tine. POS-ul de la ghereta de bilete pierde constant semnalul, iar paznicul dă mereu din umeri exasperat dacă încerci să plătești cu telefonul.
Ciutadella și Mahón la pas
Orașele își schimbă complet ritmul. În Ciutadella, te poți plimba pe sub arcadele de pe Ses Voltes (Carrer Josep Maria Quadrado) fără să faci slalom printre turiști cu înghețată care se topesc pe trotuar. Parcarea în centru rămâne o provocare vineri dimineața din cauza pieței locale, așa că cel mai bine lași mașina pe străzile lăturalnice de la periferie. În Mahón, portul și bulevardul maritim se golesc ușor-ușor de iahturile uriașe, iar vizitele la Muzeul de Artă se desfășoară într-o liniște totală.
Nota de plată pentru mâncarea locală
Toamna e sezonul în care restaurantele care au rămas deschise nu se mai grăbesc să elibereze mesele. Dacă vrei celebra caldereta de langosta (tocana de homar), pregătește-te sufletește și financiar: în restaurantele bune din Fornells te va costa între 65 și 85 de euro porția. Nu pica în plasa variantelor la 25 de euro semnalizate pe panouri cu poze decolorate, pentru că homarul ăla a văzut Menorca doar din congelator. Pentru o opțiune ieftină și autentică, intră într-o brutărie de cartier și cere o formatjada – o plăcintă tradițională cu carne care costă în jur de 3 euro și te ține sătul jumătate de zi. Seara o poți închide cu ginul local Xoriguer, amestecat cu Fanta de lămâie (așa-numita pomada).
Vântul și stelele
Menorca are certificare de rezervație Starlight, adică iluminatul public este controlat strict și poluarea luminoasă e aproape inexistentă. Dacă închiriezi o mașină și conduci noaptea spre farul Punta Nati în octombrie, vei vedea Calea Lactee cu o claritate rară pentru Europa. Singurul detaliu pe care pliantele turistice omit să-l menționeze e vântul Tramuntana. Pe coastă suflă cu o forță care îți taie respirația. Pune în bagaj o geacă de vânt, altfel nu vei rezista afară din mașină mai mult de cinci minute.
Zborurile de toamnă spre Menorca s-ar putea să aibă orare ceva mai ciudate, iar feribotul dinspre Mallorca mai întârzie uneori când marea e agitată. Dar tocmai aceste mici imperfecțiuni, alături de ritmul așezat, localnicii mai relaxați și prețurile normale, fac insula să pară un loc real, care trăiește și respiră dincolo de sezonul turistic.